Scrisori - Testament

Îndrumări pentru familie şi biserică, privitoare la moartea mea

Când Dumnezeu mă va chema la El vor fi nişte trepte de parcurs pentru pregătirea trupului meu spre îngropare. Mai intâi, să ştiţi că Părintele Stareţ al Mânăstirii Petru Voda, Arhimandritul Iustin Pârvu, ne-a acordat în cimitirul mânăstirii două gropi alăturate, pentru că aşa cum am trăit în viaţă să fiu şi-n moarte cu soţia mea Adriana, care m-a ajutat în împrejurările grele, cu un curaj pe care înainte de aceste împrejurări nici nu i l-am bănuit.

La căpătâi va fi o singură cruce de piatră, pe care vor fi scrise numele noastre, data naşterii şi a decesului şi un îndemn către cei care ne vor vizita mormântul, să se roage pentru noi. Conform legilor americane, trupul meu va fi depus într-o casă mortuară, care va îndeplini procedurile prevazute pentru un trup care va fi transportat în România. După spălarea profesională făcută de casa mortuară, rugaţi un preot ortodox să spele trupul cu vin şi untdelemn, rostind rugăciunile de cuviinţă şi miruindu-mă pe tot trupul.

Apoi, să mă îmbrace cu straiele preoţeşti şi pe piept să-mi puna icoana Maicii Domnului, cea sculptată în os şi fixată într-un cadru de lemn, pe care mi-a dăruit-o în spital Prea Fericitul Patriarh Teoctist al României, care mi-a dat şi binecuvântare pentru asta. În mâna dreaptă să-mi pună sfânta cruce şi mătăniile primite de la Mânastirea Diaconeşti, care vor merge cu mine în mormânt.

De la aeroport din Bucuresti până la Petru Vodă sunt vreo sapte ore de mers cu maşina… Prietenilor mei de o viaţă, ucenicilor mei şi credincioşilor care mă vor însoţi pe ultimul drum le mulţumesc. Dumnezeu să le răsplătească însutit dragostea, grija şi ajutorul pe care mi l-au dat! Nu sunt în stare să găsesc cuvinte de recunoştinţă pentru toate, cuvântul îmi este prea slab şi inima mea prea săracă, ca să pot exprima toată recunoştinţa mea pentru ei.

Pentru enoriaşii mei las acest cuvânt: Iubiţi-vă unii pe alţii cum şi Iisus ne-a iubit pe noi, ca să se vadă dintru aceasta că suntem fiii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Fiţi jertfelnici! Străduiţi-vă pentru zidirea Bisericii! Rugaţi-vă şi milostiţi-vă de cei în nevoi! Arhitecţilor care au proiectat Biserica fără nicio răsplată materială să le înmulţească Dumnezeu harul, să le răsplătească dragostea cu care au lucrat la proiect luni de zile, pentru a ajunge la cea mai desăvârşită formă, prin inspiraţia Duhului Sfant. Vă rog să păstraţi curată pictura bizantină, fără niciun fel de amestec cu alte influenţe. Numai pictura, culoare si lumina… nicio icoană în relief, nici o icoană atinsă de modernismul zilelor noastre! Mulţumesc Consiliului Parohial care m-a susţinut şi ajutat.

Duc cu mine în mormânt o dragoste uriaşă pentru voi, pentru jertfa voastră, pentru susţinerea mea în faţa greutăţilor, a micilor neînţelegeri şi a propriilor mele slăbiciuni. Dacă am uitat pe unii, îi rog să mă ierte…Scriu asta pe patul spitalului, sunt slăbit şi fără îndoială că mintea mea nu-i poate cuprinde astăzi pe toţi cei care m-au iubit şi i-am iubit, dar Dumnezeu ştie dragostea mea pentru toţi, şi-mi iartă neputinţa.

Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu-Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi toţi! Amin.

12 noiembrie 2006
Preot Gheorghe Calciu
Spitalul Militar Bucureşti

Sursa: Viața Părintelui Gheorghe Calciu, Editura Christiana, București, 2007, pp. 324-325

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *